De la aderarea României la Uniunea Europeană, țările din care România a importat, oficial, predominant forță de muncă din afara UE au fost Turcia și China, dar în ultimii doi Vietnam este de departe statul care furnizează cei mai mulți muncitori.
La începutul lunii noiembrie s-a publicat o lege (247/2018) prin care au fost aduse o serie de modificări legislației ce reglementează dreptul de muncă și ședere a cetățenilor străini în România. Cea mai importantă schimbare o reprezintă reducerea salariului minim de încadrare pentru cetățenii străini. Astfel, în acest moment, similar cu angajații români, cetățenii străini pot fi încadrați în muncă în baza unui venit salarial egal cu salariul minim pe economie, față de salariul mediu brut pe economie, pragul minim de încadrare anterior. Tot din perspectiva costului salarial, a fost redus salariul minim de încadrare pentru lucrătorii înalt calificați, de la patru la două salarii medii brute pe economie.
Peste 6.500 de cetățeni străini, din afara Uniunii Europene, figurează în datele oficiale ca primind avize de angajare în România în primele 9 luni ale acestui an, majoritatea fiind recrutați în construcții, pentru meserii precum zidar pietrar, sudor, muncitor necalificat, fierar betonist sau dulgher.
Guvernul vrea să interzică firmelor specializate în plasarea forței de muncă să perceapă comisioane, taxe sau tarife de la românii care doresc să se angajeze în străinătate pentru orice fel de activități de mediere efectuate în vederea găsirii de locuri de muncă pentru aceștia, urmând ca firmele respective să poată încasa bani doar de la angajatorii externi care caută mână de lucru.
Condițiile pentru muncitorii străini extracomunitari, precum limite minime de salariu sau atestarea internă a diplomelor, ar putea fi relaxate pe o perioadă de 5 ani, dacă un proiect de lege inițiat de liberali va fi adoptat. Opoziția arată că, în urma migrației masive a românilor în alte țări, companiile locale se confruntă cu lipsa forței de muncă, fapt ce a condus și la închiderea unor afaceri.